DOR TRANSILVAN, mesagerul cultural al Clujului

INTERVIU: Liviu Neag, director al Companiei de Transport Public Cluj 

"Consider că toate marile întreprinderi trebuie să facă o misiune de onoare din a sprijini actul artistic"

Domnule director Liviu Neag, Compania de Transport Public Cluj-Napoca pe care o conduceți de mai bine de două decenii, sprijină activitatea Ansamblului folcloric „Dor Transilvan”. Prezentați-ne, pe scurt, istoricul acestui ansamblu, devenit un veritabil mesager cultural al Clujului, în țară și în străinătate.
Ansamblul folcloric "Dor Transilvan" s-a născut din ambiția de a duce mai departe activitatea culturală din întreprindere, activitate inițiată de predecesorii mei imediat după înființarea Întreprinderii Comunale de Transport Cluj, în anul 1961. În anul 1962 s-a înființat clubul întreprinderii și a prins viață prima orchestră de muzică populară "Ciobănașul", condusă de Alexandru Tămaș, fondator apoi al renumitului ansamblu al IJTL-ului, "Rapsodia Someșană". După o carieră glorioasă de 20 de ani pe scenele țării și în străinătate, ansamblul "Rapsodia Someșană" și-a încetat activitatea, lăsând un mare gol în activitatea culturală a Clujului. Era momentul în care toate marile ansambluri folclorice de întreprindere, precum cele de la "16 Februarie", "Unirea", "Sinterom", CUG, "Terapia", "Clujana", etc. își restrângeau sau chiar își încetau activitatea, în urma problemelor financiare grave de care erau afectate. Regia Autonomă de Transport Urban de Călători, beneficiind de o soartă mai fericită decât a întreprinderilor enumerate mai sus, unele dintre ele devenite acum istorie, și-a dorit să continue tradiția culturală împământenită în cei 33 de ani de activitate, înființand un ansamblu folcloric tânăr, ambițios și dornic să-și egaleze în valoare artistică predecesorul. Înființat în primăvara anului 1994, ansamblul folcloric "Dor Transilvan" îți făcea lansarea națională și internațională la Cerbul de Aur , din toamna acelui an. A fost un debut măreț ce confirma ambițiile artistice și tradiția din RATUC. În anul următor ansamblul reprezenta România la primul sau festival internațional de folclor în străinătate, în Anglia. Tot atunci și-a început frumoasa și onoranta misiune de mesager cultural al Clujului, în aproape toate țările Europei și în USA. De atunci și până acum ne-au reprezentat cu succes în peste 40 de festivaluri internaționale. Numai anul trecut au participat în 8 festivaluri internaționale, marcând un frumos record al carierei lor de 22 de ani.

feb 2017 neag 2
Sunteți singura întreprindere din Cluj, care a decis să continue tradiția de a avea ansambluri folclorice pe care să le sprijine. Care este motivația care stă în spatele acestei decizii?

Dincolo de dorința de a continua o frumoasa tradiție culturală a salariaților companiei, am păstrat și perpetuat această activitate culturală, convinși fiind de misiunea marilor companii de a ocroti, sprijini și dezvolta actul artistic. Consider că toate marile întreprinderi trebuie să facă o misiune de onoare din a sprijini actul artistic, în orice formă și în orice domeniu al culturii. Opțiunea noastră a fost pentru cultura tradițională datorită importanței fundamentale a acesteia, în definirea identității naționale a acestui popor.

Este greu, este costisitor, un astfel de demers?

Este si greu, este si costisitor, dar se compensează prin realizări și satisfacții. Ne bucurăm să putem oferi publicului călător nu doar un serviciu de transport de calitate, ci și o activitate artistică relaxantă și educativă. E reconfortant să vezi la marile spectacole de peste an, cele tradiționale de Ziua Femeii și de Anul Nou, sala Casei de Cultură a Studenților arhiplină, cu salariați ai companiei, familiile lor, colaboratori și beneficiari ai serviciilor noastre, care savurează din plin prestația artistică a orchestrei, soliștilor și dansatorilor ansamblului "Dor Transilvan". Și aceste întâlniri cu publicul clujean sunt neîntrerupte de peste 22 de ani. Mai sunt apoi cele ocazionate de spectacolele realizate de Primăria Cluj-Napoca de Ziua Unirii, Zilele orașului sau Ziua României, unde ansamblul nostru este invitat cu regularitate. Este cumva și un act social? Evident! Cred că am argumentat suficient acest lucru. Am să nuanțez spunând că salariaților companiei nu trebuie să le oferim doar condiții bune de desfășurare a activității productive ci și oportunități de a-și cultiva pasiuni precum dansul sau cântatul, de a le crea momente de socializare și comuniune, precum întâlnirile la serbările câmpenești organizate de Ziua Transportatorului, sau cele prilejuite de sărbătorile de iarnă, când la toate secțiile se organizează colindatul, în cel mai festiv mod cu putință. De asemenea, copiii salariaților îsi pot dezvolta aptitudinile artistice în cadrul ansamblului "Dor Transilvan". Conștientizarea apartenenței ansamblului „Dor Transilvan” la marea familie a lucrătorilor din companie duce și la conștientizarea, din partea acestora, a aportului personal la performantele artistice ale ansamblului, prin susținerea financiară acordată acestuia, prin intermediul conducerii companiei și a sindicatului.

Sunteți un mare iubitor de tradiție și folclor. O perioadă ați fost dansator într-un ansamblu folcloric din oraș. Urmărind activitatea dansatorilor, vă aduceți aminte de acele vremuri?

Cu mare plăcere! În anii studenției am fost membru al ansamblului "Românașul" al Universității Tehnice din Cluj-Napoca. În mijlocul membrilor acestui îndrăgit ansamblu studențesc am avut ocazia să cunosc oameni deosebiți, să-mi formez o educație artistică și să conștientizez valoarea de referință a culturii tradiționale. De asemenea, cred că tot atunci a înmugurit în conștiința mea necesitatea sprijinirii activităților artistice, țel pe care l-am urmărit de-a lungul anilor, în toată cariera mea profesională. Nu este spectacol al ansamblului "Dor Transilvan" să nu-mi amintesc cu plăcere de perioada petrecută în mijlocul studenților de la ansamblul "Românașul", să nu compar sau să nu evaluez prestația lor artistică prin prisma experienței trăite de mine în perioada studenției.

feb 2017 neag 3
Credeți că ar fi potrivit ca instituțiile clujene cu potențial să susțină activitățile culturale, și, în special cultura tradițională?

Evident. Astăzi, mai mult ca oricând, cultura națională are nevoie de sprijin, ocrotire și finanțare, iar cultura tradițională cu prioritate, ca element de identitate națională și ca patrimoniu aflat într-un mare pericol de degradare și dispariție.

După revoluție, asistăm la un fenomen agresiv de asimilare a culturii occidentale în detrimentul culturii naționale și, mai ales, a culturii tradiționale. Datorită valorii inestimabile a patrimoniului nostru cultural tradițional, am reușit să introducem în patrimoniul UNESCO doina, Călușul, ceramica de Horezu, ceata de feciori și, de curând, jocul fecioresc. Cu toate acestea, mai puțin de 5% din activitățile Institutului Cultural Român din străinătate, sunt dedicate valorizării și prezentării culturii tradiționale. În acest context, întreprinderile clujene cu potențial ar face un imens serviciu culturii naționale sprijinind și finanțând activitățile culturale care au ca scop promovarea si conservarea culturii tradiționale.
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.