"MĂRȚIȘORUL" - un ansamblu folcloric emblematic

Toți clujenii au auzit de ansamblul folcloric studenţesc “Mărţişorul”, dar faima lui a depășit încă de la înființare granițele orașului și ale Transilvaniei. Prin spectacolele sale „Mărţişorul” contribuie şi în prezent la conservarea şi valorificarea tradiţiei folclorice româneşti. În cei peste 50 de ani de istorie, mii şi mii de studenţi clujeni şi-au împletit destinele cu puternicele rădăcini ale neamului nostru. Ansamblul reprezintă emblema generaţiilor de studenţi care, la cea mai frumoasă vârstă a vieţii lor, au ştiut să dăruiască artei populare româneşti dragostea şi elanul lor incomensurabil şi să se consacre nobilei cauze a promovării tradiţiilor româneşti pe toate meridianele lumii.
"Am fost student la Cluj, dar mai ales mărţişorean.", declara fondatorul ansamblului, Laurenţiu Horodog.

"LA TRECUTU-TI MARE, MARE VIITOR!"

Așa a grăit marele nostru poet national, Mihai Eminescu și parcă se referea la ansamblul "Mărțisorul" din Cluj-Napoca a cărui poveste a început într-o sală a Casei Universitarilor (în februarie ’57), lucrările la Casa de Cultură a Studenților nefiind finalizate. Directorul fondator al ansamblului şi primul director al Casei de Cultură a Studenţilor, Laurențiu Hodorog, a hotărât ca primul "copil" al acestui loc destinat studenţilor să fie un grup de folclor. Primii instrumentişti au fost selectați din rândul studenţilor Academiei de Muzică Gheorghe Dima, apoi li s-au alăturat şi primii solişti. Dansatorii erau proaspeţi absolvenţi ai Liceului de Coregrafie sau alţi tineri studenţi iubitori de folclor.

"Ca orice faptă bună!", așa obișnuia să spună că a apărut "Mărțișorul" domnul Laurențiu Hodorog, nu în urma unei decizii oficiale sau a vreunui plan de acțiune. Cum era și firesc primele coregrafii au fost cele din zona Transilvaniei, dar repertoriul a fost îmbogățit cu dansuri şi momente foclorice din toate zonele ţării.

Atunci când a fost dată în folosință Casa de Cultură a Studenţilor, în 1960, "Mărţişorul" a pornit pe un drum fără întoarcere, acela al succesului și s-a transformat curând într-unul din ansamblurile studenţesti de elită ale foclorului românesc. Încă de atunci a creat relații strânse bazate pe respect, pasiune, muncă şi dăruire, toate acestea transformând "mărţişorenii" într-o mare familie, iar Casa de Cultură a Studenților într-un spaţiu cultural îndrăgit de toată lumea.

Prima reprezentație internaţională, finalizată cu un succes de proporții, a fost în actuala Federaţie Rusă, la acea vreme URSS. Dealtfel, în cei peste 50 de ani de activitate, "Mărţişorul" a dus foclorul românesc pe toate meridianele lumii, din Europa până în Statele Unite, din Asia până în America Latină, "Mărţişorul" a susţinut spectacole şi a legat prietenii cu studenţii din lumea întreagă.

Un moment marcant în istoria "Mărţişorului" a fost intrarea în rândul membrilor orchestrei a maestrului Dumitru Fărcaş. În 1961, proaspătul student a participat la una dintre repeţitiile ansamblului şi a rămas aici pentru multă vreme. Laurenţiu Hodorog (fondatorul ansamblului) îl numeşte "steaua norocoasă" a “Mărţişorului”, pentru că alături de celebrul artist ansamblul a devenit cunoscut şi apreciat.

La sfârșitul anului 1965, "Mărțișorul" a avut prima apariție la televizor, la Televiziunea Română. Atunci a susţinut un amplu spectacol, alcătuit din cântece şi dansuri din zona Ardealului, Banatului şi Moldovei.

Un an mai târziu, în urma unei deplasări la o tabără studențească din Mures, "Ansamblul de cântece şi dansuri al Casei de Cultură" a capătat numele de "Mărţişorul", din două motive: a fost înființat în luna martie, iar în această perioadă toată natura renaște.

Între anii '60 -'90, coregrafii şi dirijorii ansamblului au îmbogăţit repertoriul cu dansuri şi cântece din zona Mureş, Bihor, Valea Someşului, dansuri fecioreşti din zona Clujului sau cel al fetelor din Crihalma, dansuri olteneşti, din zona Făgăraşului şi alte numeroase zone etnografice, momentele de obiceiuri tradiţionale( la clacă, la nuntă, la seceriș sau plecarea bărbaților la cătaănie), colinde, obiceiuri de Crăciun, astfel spectacolele "Mărţişorului" au cuprins multe momente autentice din folclorul românesc dintre cele mai diverse şi mai frumoase.

Cu Dumitru Fărcaş la conducerea orchestrei, în 1972, "Mărţişorul" primeşte trei premii deosebit de importante pentru activitatea artistică, toate în cadrul unui festival concurs la Dijon (Franţa). Este vorba despre Ciorchinele de Aur, Colierul de Bronz şi Discul de Aur.

Cinci ani mai târziu, la conducerea orchestrei "Mărţişorul" a fost numit Dorel Rohian, acordeonist şi dirijor. El conduce și în prezent orchestra, iar maestrul Dumitru Fărcaş a fost numit director artistic al ansamblului.

Printre coregrafii de excepție ai ansamblului îl menționăm doar pe primul, Ioan Cocian(1985). De altfel, toți cei care au fost mentorii dansatorilor au reușit să transmită "mărțișorenilor" pasiunea pentru frumuseţea şi măiestria artistică în interpretarea folclorului românesc autentic. Repertoriul spectacolelor muzicale şi coregrafice păstrează zestrea de cântece, jocuri, piese muzicale, tablouri coregrafice, ce a garantat timp de jumătate de secol prestigiul ansamblului.

Premiile obținute de-a lungul timpului sunt foarte, foarte multe… Premiul I la festivalul Studenţesc de Folclor,1964, Strugurele de Aur la Festivalul Internaţional de la Brindisi (Italia), în 1971, Marele Premiu al Festivalul Naţional de Folclor – Cluj-Napoca, 1970, Colierul de Bronz – acordat de Comitetul Burgundiei, Marele Premiu la Festivalul Internaţional Studenţesc de Folclor – Cluj-Napoca 1996 și multe, multe altele. Suntem mândri de ansamblul nostru folcloric "Mărțișorul"!

DATE DE CONTACT

Director: Flavius Milasan, Coordonator: Consultant Artistic Ioan Cocian
Telefoane: 0744.829.130; 0723.543.483
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Referent: Dorel Rohian, 0745.462.862
Facebook: Ansamblul Folcloric Studentesc Martisorul Official
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.